Quo vadis, Domine?

Cati oameni, atatea religii Prin urmare, utilitatea religiei puse in slujba unor interese laice are sanse de a se perpetua si de acum inainte. Cum anume o va face depinde de situarea in raport cu puterea grupului care se foloseste de religie. Cu cat grupul sau statul respectiv are o pozitie mai sigura si o sfera de influenta mai extinsa, cu atat va tinde sa trateze religia intr-un context mai diluat, ca pe un fenomen cultural printre altele, cu toleranta consecutiva fata de alte religii si alte culturi. Un grup ori un stat aflat in defensiva va tinde, dimpotriva, spre fundamentalism si intoleranta, iar conservarea propriei religii si lupta sub steagul ei vor deveni tot una cu lupta pentru supravietuire.

In 1997, ca sa contracareze influenta sectelor in societatea ruseasca, Boris Eltin a semnat o lege care interzicea prozelitismul religiilor considerate ca nou-venite in Rusia, dupa ce constatase ca, incepand din 1991, in tara au patruns nu mai putin de 13.000 de secte si miscari religioase. Invers, secta chinezeasca Falungong, interzisa de regimul de la Beijing, se bucura de simpatie prin toate capitalele occidentale unde pitorestii ei adepti ii sustin cauza, nu atat pentru ca europenii sau americanii i-ar aprecia doctrina, cat pentru ca Vestul dezaproba incalcarea libertatii religioase in China.

• „A fi regină este supraestimat”. Regina Iordaniei: „Suntem mai puternici atunci când ascultăm”
• Test de cultură generală. Cine a fost partenerul lui Mozart?

Acum, wahhabitii din Arabia Saudita, adeptii lui Khomeini din Iran sau talibanii din Afganistan sunt considerati de catre lumea crestina drept potentiali teroristi tocmai pentru ca au simtit cel mai acut ca asaltul civilizatiei de tip occidental asupra lumii islamice ameninta sa-i distruga acesteia din urma specificul. Si, tot de aceea, ar fi cam greu acum sa ceri publicului intr-un stat majoritar musulman sa cultive studiile multiculturale si corec­ti­tudinea politica fata de cetatenii de alte religii si rase, in stilul Americii linistite si infloritoare a anilor ’90, mandra ca-si poate raspandi in lume bancnotele ei inscriptionate cu „In God We Trust”.
Unde ne sunt ereticii?
Mai departe insa, eficienta la nivel politic a religiei nu reflecta nici pe departe o eficienta a institutiilor religioase. S-a vorbit foarte mult despre golirea de credinciosi a catedralelor occidentale: in tari mai pragmatice, ca Olanda, unele edificii de cult au fost transformate in sali de concert, in cluburi de fitness sau chiar in discoteci, in timp ce, in Franta, spatiul de cult din catedralele cele mai frecventate de turisti s-a redus la un soi de tarc pe langa altar, destinat celor care vin sa se roage, restul fiind confiscat de vizitatori care intra in biserica in pantaloni scurti, cu aparate de fotografiat sau chiar cu caini.

Dar nu e de mirare ca oamenii dau bir cu fugitii, atata vreme cat faptul de a fi catolic practicant in zilele noastre, cu tot efortul de aggiornamento facut de capii bisericii, seamana mai curand cu o autopedepsire continua, tratata ca atare in romanele comice ale unui David Lodge. Nu mai bine se prezinta situatia protestantilor: incercarea de modernizare cu orice pret a unor biserici a sfarsit prin a-i scandaliza pe multi crestini, dupa ce o dieceza anglicana din SUA si Biserica Unificata din Australia au decis sa autorizeze hirotonisirea homosexualilor.

Singura zona crestina privilegiata pare cea ortodoxa, unde caderea comunismului a impins spre religie mase insemnate de oameni, ceea ce, in chip aproape incredibil pentru zilele noastre, a facut necesar chiar sa se construiasca biserici noi. In realitate insa, mersul cu regularitate la biserica a ajuns o raritate in toata Europa; dupa cum o demonstreaza ultimele sondaje Gallup, majoritatea celor care se declara crestini ajung la biserica doar de marile sarbatori. Faptul ca fenomenul se manifesta inclusiv in tari ortodoxe, din Grecia si Serbia pana in Rusia si Romania, dovedeste foarte clar sensul pur politic al demersurilor pe care unele dintre aceste state le fac pentru a consolida sau a propulsa ortodoxia ca religie de stat.